Bali part 2 - Ubud & around the island
Cei mai multi cand aud 'Bali' se gandesc la plaje cu nisip alb, mare, soare, hotel si cam atat - insa Bali nu e tocmai asa. Ma rog, kind of...
Bali este o insula destul de mare, numarand aprox. 3.5 milioane locuitori pe 5600 km patrati, nefiind tocmai ca la noi - mamaia, jupiter, saturn, neptun etc - sunt destule localitati pe insula, iar noi am vizitat cateva, dar sa incepem cu inceputul.
Decolam din Hanoi in Kuala Lumpur cu Air Asia - primul zbor, toate bune si frumoase, mai ales stewardesele :) In Kuala Lumpur avem 3,5 ore intre zboruri, numai bine de verificat mailul si umplut ghiozdanul la McD, dupa care tot cu Air Asia spre Denpasar, capitala insulei Bali.
Am platit taxa de visa on arrival, 22 EUR / 25 USD si am iesit din aeroport intr-o mare de taximetristi. Stiam cam cat trebuie sa faca o cursa pana in Ubud asa ca ne-am descurcat repede, ne-am suit cu bagaje in taxiul unui nene si ne-a dus pana la guesthouse. La momentul acesta deja era 22:30 - pe strada bezna, nimeni si nimic nicaieri. Hmm .. intram, ne cazam si ramane sa exploram ziua urmatoare.
Dimineata urmatoare m-am trezit intr-o camera racoroasa dupa atatea saptamani petrecute cu hainele lipite de corp de umezeala, cu un miros de clatite cu banane si fructe proaspete venind de pe terasa (aveam si balcon, et.1). Am iesit, am servit sus-numitul mic dejun, baut o cafea balineza pe fundalul dierselor pasari care cantau dintre zecile de palmieri din curte. Dar palmierii inconjurau o mica orezarie, pentru ca asa e moda, daca nu ai orezaria ta, nu existi.
Concis: verde, racoare, ieftin, gustos, relaxant, verde, ieftin. Majoritatea poate se gandesc 'mda, Bali .. cine are bani?' - dar de fapt acum categoric sunt in cel mai ieftin loc vizitat vreodata. Poate fi scump sa ajungi in Bali, dar odata ajuns, cuvantul ieftin este la ordinea zilei. Pentru noi cel putin - pentru localnici, nu prea.
Sunt niste oameni foarte prietenosi, normal, mai mult decat obisnutii cu turistii, vorbesc engleza ft. bine. Am inteles ca li se preda din cls. 1. Wikipedia spune ca majoritatea balinezilor sunt artisti - pictori, sculptori, muzicieni, dansatori, etc. Ei bine, daca ma intrebati pe mine, cred ca nomenclatorul local de ocupatii si meserii se limiteaza la 'taxi driver, massage therapist, waiter'.
Everybody's a taxi driver in Bali!
Nu poti face 10 metri pe stradutele balineze fara sa auzi 'sir, taxi? taxi driver? sir, where you go, I take you - taxi?' Si bineinteles, eternul 'cheap, very cheap'. Pentru ca nu este altceva de facut, asta e. In mare, fiecare isi creste mancarea, fie ca vorbim de orez sau de pui, deci foame nu este. There's enough food for everybody, dar cam atat, pentru ca joburi - in afara nomenclatorului mai sus enumerat, canci. Poate prin hoteluri, dar chiar si asa, cat staff poate avea un hotel? Si hotelurile sunt la plaja - Ubud de ex. nu este la plaja, e un oras in inima insulei. In restul oraselor tin locul hotelurilor guesthouse-urile, unele cu piscina, unele cu orezarie, dupa cat esti dispus sa dai.
La un moment dat stateam in fata unui magazin asteptandu-mi insotitorii (acum suntem 4) si mi se alatura un nene.
'Where from?'
'Romania'
'Aaa, nice country. Hagi, Adrian Mutu - but not now, Raducioiu, yes?'
'yes, yes... sorry but I don't know any Indonesian soccer player :)'
'oh that's ok, there aren't any. Indonesians love soccer, after badminton - it's our favorite'
(desi e ciudat, pentru ca au multe terenuri ad-hoc de fotbal - te gandesti ca ar rasari macar unul din 250 de milioane)
'where you going, mister, after Ubud?'
'oh, we're going to Sanur (o statiune cu plaja)'
'Sanur! ok, I can drive you. I am taxi driver.' - cu un aer superior, rafinat si semi-important, ca si cum ar fi zis ca e astronaut.
'Wow .. you're a taxi driver? Ok, wow! Just my luck...' - haha - aveam deja alt sofer insa.
Ok, so - am vazut Monkey Forest, am stat si am lalait-o cu zilele si noptile, nefacand absolut nimic, acum hai sa facem si noi ceva. Asa ca a doua zi, dis de dimineata am pornit pe strazi in cautarea unui taximetrist norocos! Dupa nici 20 de metri, ne intalnim cu Ketut (al 4-lea). In Bali, majoritatea numelor sunt Balineze, insa mai sunt si nume hinduse ori sanscrite. Ce inseamna nume balinez? Pai, sunt patru nume mari si late - Wayan, Made, Nyoman si Ketut. Daca ai si al 5-lea nascut, o sa se numeasca Wayan Balik, adica primul din nou. :) Quite funny actually ..
In fine, negociem cu Ketut sa ne conduca toata ziua pe unde ii zicem noi - Tanah Lot, gradina botanica si o sumedenie de temple. Desi este in Indonezia, cea mai mare tara musulmana, Bali este un petic neatins de islamism, ci o mare de hindusi si budisti. Ergo, temple. Lots of them.
Si asa am petrecut o zi intreaga, in masina lui Ketut, de colo-colo prin Bali. Am inceput cu gradina botanica, am continuat cu un templu by the lake, dupa care am continuat cu un alt templu, si am incheiat cu un apus la Tanah Lot, ocazie cu care am intrat si in Oceanul Indian si am vazut .. un alt templu.
Vorbeam cu o nemtoaica la un moment dat, impartaseam cele vizitate si zice:
'oh, so you took the AFT Tour, as well?'
'AFT tour ..?'
'Another Fucking Temple Tour!' :))
Si chiar asa a fost - primul - wow, al doilea - hm, misto, al treilea pfff ok nice .. deja erau prea multe, pentru ca si pe strazi sunt temple diverse. Ma rog, fiecare templu are povestea lui si este deosebit intr-un anume fel, insa parca se pune prea tare accentul pe ele pentru niste turisti ignoranti :). Bring on the McDonald's, oh yeah, we're westerners.
Eh, daca tot a venit vorba de McDonald's - in Bali este unul singur - in Sanur, la plaja, unde ne vom intrepta in postul urmator, alta surpriza marca 'fast food misunderstood in Asia'.
Intre timp, sa continuam cu pozele:
Ca ciupercile dupa ploaie - terase, terase si alte terase, foarte frumos amenajate, pline de flori peste tot, super ieftine si racoroase - sa tot stai!
Bali este o insula destul de mare, numarand aprox. 3.5 milioane locuitori pe 5600 km patrati, nefiind tocmai ca la noi - mamaia, jupiter, saturn, neptun etc - sunt destule localitati pe insula, iar noi am vizitat cateva, dar sa incepem cu inceputul.
Decolam din Hanoi in Kuala Lumpur cu Air Asia - primul zbor, toate bune si frumoase, mai ales stewardesele :) In Kuala Lumpur avem 3,5 ore intre zboruri, numai bine de verificat mailul si umplut ghiozdanul la McD, dupa care tot cu Air Asia spre Denpasar, capitala insulei Bali.
Am platit taxa de visa on arrival, 22 EUR / 25 USD si am iesit din aeroport intr-o mare de taximetristi. Stiam cam cat trebuie sa faca o cursa pana in Ubud asa ca ne-am descurcat repede, ne-am suit cu bagaje in taxiul unui nene si ne-a dus pana la guesthouse. La momentul acesta deja era 22:30 - pe strada bezna, nimeni si nimic nicaieri. Hmm .. intram, ne cazam si ramane sa exploram ziua urmatoare.
Dimineata urmatoare m-am trezit intr-o camera racoroasa dupa atatea saptamani petrecute cu hainele lipite de corp de umezeala, cu un miros de clatite cu banane si fructe proaspete venind de pe terasa (aveam si balcon, et.1). Am iesit, am servit sus-numitul mic dejun, baut o cafea balineza pe fundalul dierselor pasari care cantau dintre zecile de palmieri din curte. Dar palmierii inconjurau o mica orezarie, pentru ca asa e moda, daca nu ai orezaria ta, nu existi.
Concis: verde, racoare, ieftin, gustos, relaxant, verde, ieftin. Majoritatea poate se gandesc 'mda, Bali .. cine are bani?' - dar de fapt acum categoric sunt in cel mai ieftin loc vizitat vreodata. Poate fi scump sa ajungi in Bali, dar odata ajuns, cuvantul ieftin este la ordinea zilei. Pentru noi cel putin - pentru localnici, nu prea.
Sunt niste oameni foarte prietenosi, normal, mai mult decat obisnutii cu turistii, vorbesc engleza ft. bine. Am inteles ca li se preda din cls. 1. Wikipedia spune ca majoritatea balinezilor sunt artisti - pictori, sculptori, muzicieni, dansatori, etc. Ei bine, daca ma intrebati pe mine, cred ca nomenclatorul local de ocupatii si meserii se limiteaza la 'taxi driver, massage therapist, waiter'.
Everybody's a taxi driver in Bali!
Nu poti face 10 metri pe stradutele balineze fara sa auzi 'sir, taxi? taxi driver? sir, where you go, I take you - taxi?' Si bineinteles, eternul 'cheap, very cheap'. Pentru ca nu este altceva de facut, asta e. In mare, fiecare isi creste mancarea, fie ca vorbim de orez sau de pui, deci foame nu este. There's enough food for everybody, dar cam atat, pentru ca joburi - in afara nomenclatorului mai sus enumerat, canci. Poate prin hoteluri, dar chiar si asa, cat staff poate avea un hotel? Si hotelurile sunt la plaja - Ubud de ex. nu este la plaja, e un oras in inima insulei. In restul oraselor tin locul hotelurilor guesthouse-urile, unele cu piscina, unele cu orezarie, dupa cat esti dispus sa dai.
La un moment dat stateam in fata unui magazin asteptandu-mi insotitorii (acum suntem 4) si mi se alatura un nene.
'Where from?'
'Romania'
'Aaa, nice country. Hagi, Adrian Mutu - but not now, Raducioiu, yes?'
'yes, yes... sorry but I don't know any Indonesian soccer player :)'
'oh that's ok, there aren't any. Indonesians love soccer, after badminton - it's our favorite'
(desi e ciudat, pentru ca au multe terenuri ad-hoc de fotbal - te gandesti ca ar rasari macar unul din 250 de milioane)
'where you going, mister, after Ubud?'
'oh, we're going to Sanur (o statiune cu plaja)'
'Sanur! ok, I can drive you. I am taxi driver.' - cu un aer superior, rafinat si semi-important, ca si cum ar fi zis ca e astronaut.
'Wow .. you're a taxi driver? Ok, wow! Just my luck...' - haha - aveam deja alt sofer insa.
Ok, so - am vazut Monkey Forest, am stat si am lalait-o cu zilele si noptile, nefacand absolut nimic, acum hai sa facem si noi ceva. Asa ca a doua zi, dis de dimineata am pornit pe strazi in cautarea unui taximetrist norocos! Dupa nici 20 de metri, ne intalnim cu Ketut (al 4-lea). In Bali, majoritatea numelor sunt Balineze, insa mai sunt si nume hinduse ori sanscrite. Ce inseamna nume balinez? Pai, sunt patru nume mari si late - Wayan, Made, Nyoman si Ketut. Daca ai si al 5-lea nascut, o sa se numeasca Wayan Balik, adica primul din nou. :) Quite funny actually ..
In fine, negociem cu Ketut sa ne conduca toata ziua pe unde ii zicem noi - Tanah Lot, gradina botanica si o sumedenie de temple. Desi este in Indonezia, cea mai mare tara musulmana, Bali este un petic neatins de islamism, ci o mare de hindusi si budisti. Ergo, temple. Lots of them.
Si asa am petrecut o zi intreaga, in masina lui Ketut, de colo-colo prin Bali. Am inceput cu gradina botanica, am continuat cu un templu by the lake, dupa care am continuat cu un alt templu, si am incheiat cu un apus la Tanah Lot, ocazie cu care am intrat si in Oceanul Indian si am vazut .. un alt templu.
Vorbeam cu o nemtoaica la un moment dat, impartaseam cele vizitate si zice:
'oh, so you took the AFT Tour, as well?'
'AFT tour ..?'
'Another Fucking Temple Tour!' :))
Si chiar asa a fost - primul - wow, al doilea - hm, misto, al treilea pfff ok nice .. deja erau prea multe, pentru ca si pe strazi sunt temple diverse. Ma rog, fiecare templu are povestea lui si este deosebit intr-un anume fel, insa parca se pune prea tare accentul pe ele pentru niste turisti ignoranti :). Bring on the McDonald's, oh yeah, we're westerners.
Eh, daca tot a venit vorba de McDonald's - in Bali este unul singur - in Sanur, la plaja, unde ne vom intrepta in postul urmator, alta surpriza marca 'fast food misunderstood in Asia'.
Intre timp, sa continuam cu pozele:
Ca ciupercile dupa ploaie - terase, terase si alte terase, foarte frumos amenajate, pline de flori peste tot, super ieftine si racoroase - sa tot stai!
Fish massage - it's a must-do :) .. eu nu am incercat, insa pentru o suma modica iti poti 'baga picioarele' intr-un acvariu cu pesti care 'kiss and massage your foot'
Ofrande pentru sumedenia de zei - in fiecare dimineata strazile sunt pline de chestiile astea mici cu flori, bani & bomboane
La o plantatie de cafea, responsabil cu controlul tehnic de calitate :) Indonezia este renumita pentru cafeaua produsa, mai ales ca de aici provine cel mai scump sortiment din lume - Kopi Luwak.
Bali este singurul loc din Indonezia in care sunt legale luptele de cocosi/gambling, nefiind sub cupola musulmana. De obicei am inteles ca se tin in temple si se aduna cu mic, cu mare, se lasa cu pariuri, etc. Chiar vazusem un documentar acum ceva timp despre asta, dar nu am avut ocazia sa vad cu ochiul liber o astfel de lupta. Maybe next time.
Eh, ne-am asezat, am incercat gratis fel si fel de sortimente de cafea - dar eu, mare cafegiu de fel, trebuia sa incerc si Kopi Luwak, cel mai scump sortiment worldwide, desi aici, direct de la sursa, era doar echivalentul a 3 euro ceasca. Nu are un gust deosebit, am baut cafele mult mai gustoase si aromate atat in Indonezia cat si in Vietnam. Totusi, pentru cine nu stie (inca), Kopi (cafea) Luwak (o rasa de pisica hermafrodita) este destul de greu de obtinut - in primul rand sunt niste boabe speciale de cafea, iar in al doilea rand aceste boabe sunt ingerate/semidigerate de pisica Luwak. Apoi se prajesc excrementele pisicii :))) si aia e cafeaua!
Aici am trecut pe langa o ceremonie de inmormantare/reincarnare/something - foarte vesela lumea. You don't really die, you just pass on to the next life.
Bai si eu le consider pe alea de la AirAsia niste bunaciuni, dar la perversiunile tale fotografice n-am ajuns inca.
Respect, maestre !
:D
mai am inca un zbor cu ei - 13 ore pan' la londra :) more to come, hahaha