Kuala Lumpur, knock-off capital of the world!
Capitala Malaeziei, Kuala Lumpur (orasul din noroi) numara aprox. 1.9 milioane locuitori. Unii barbati, altii femei, altii indecisi inca - o sa intram in detalii ulterior.
Am stat mai mult decat am preconizat aici pentru ca am anulat vizitarea parcului national Taman Negara din motive meteorologice pe un fond de oboseala-lenesa alimentata de tariful de 2,9 EUR pe noapte de cazare, cel mai ieftin de pana acum. Asa ca am apucat sa ma familiarizez mai bine decat speram cu aerul local.
Daca o noapte de cazare este 2,9 eur, asta nu inseamna insa ca si restul sunt la fel. Moneda este ringitul malaezian, care oarecum echivaleaza cu RON-ul, 1eur = 4 ringiti. Nivelul preturilor la aproape orice este ca la noi prin magazine, restaurante (in afara de McD unde e pomana). As putea spune chiar ca K.L. este fratele geaman al Bucurestiului intr-un univers paralel. Ma rog, atat de paralel incat da in Asia de SE. Malaezia este o tara cu resurse semnificative de petrol, pe care insa a stiut de la bun inceput sa le exploateze. Compania lor nationala, Petronas (care a construit si turnurile gemene) figureaza pe locul 80 in Fortune Top 500 iar punctele de desfacere sunt omniprezente. Ideea este ca au bani publici si cumva nu se fura, ci se folosesc la infrastructura si servicii sociale. O fi religia, o fi caldura si umezeala, o fi mancarea .. habar n-am. Cert este ca au drumuri impecabile, autostrazi perfecte, semne in Bhasa si engleza peste tot, circuit de F1, lista poate continua.
Hostelul nostru de data aceasta este situat in Chinatown. Si ce placere :) Unii spun despre Kuala Lumpur ca ar fi capitala facaturilor, si nu cred ca se inseala. Daca pe marile artere cei cu dare de mana au toate marcile la dispozitie pentru care altii muncesc patru luni echivalentul unui mic portofel, in spatele arterelor, in plina lumina zilei si fara pic de jena:
Noi am ajuns intr-o perioada interesanta, sfarsitul Ramadanului, asa numitul eid ul-fitr, o sarbatoare de 3 zile in care toata lumea mananca, se lafaie, nu prea munceste, etc. Desigur, unul din obiective in KL este o vizita la Skyway Bridge, in turnurile gemene. Dar aveam o gramada de zile, de ce sa mergem din primele zile? lasa asa, mai la urma.
Eh, povestea cu vizitarea turnurilor este urmatoarea: ca sa intri/urci, trebuie sa te trezesti la 6, pentru ca la 7 sa fii la coada printre primii, caci se dau numai vreo mie de bilete, gratis. Cum trezirea de obicei era pe la pranz datorita caldurii si rooftop bar-ului deschis noaptea, a fost destul de greu, insa intr-o zi, cu totii ne-am trezit la 6. Spalat pe dinti, fata, incaltat, plecat. La 7 fara un sfert eram la turnuri cautand casa de bilete. Ideea e ca turnurile sunt cladiri de birouri, turnul 1 apartine Petronas, iar turnul 2 e inchiriat la diverse SRL-uri cum ar fi IBM, Microsoft, Boeing, Hitachi, etc.
Am gasit coada, ne-am asezat frumusel, se face 7, nimic. Nimeni. Pe la 7 si 10 apare un display 'towers closed due to eid ul-fitr holiday'. Pentru 3 zile, cand se deschideau deja eram plecat. Ghinion! Aveam o camasa la mine si pantaloni lungi, insa m-ar fi dat de gol sandalele daca o faceam pe businessman-ul. Asa ca nu am vizitat, dar promit data viitoare :)
Am stat mai mult decat am preconizat aici pentru ca am anulat vizitarea parcului national Taman Negara din motive meteorologice pe un fond de oboseala-lenesa alimentata de tariful de 2,9 EUR pe noapte de cazare, cel mai ieftin de pana acum. Asa ca am apucat sa ma familiarizez mai bine decat speram cu aerul local.
Daca o noapte de cazare este 2,9 eur, asta nu inseamna insa ca si restul sunt la fel. Moneda este ringitul malaezian, care oarecum echivaleaza cu RON-ul, 1eur = 4 ringiti. Nivelul preturilor la aproape orice este ca la noi prin magazine, restaurante (in afara de McD unde e pomana). As putea spune chiar ca K.L. este fratele geaman al Bucurestiului intr-un univers paralel. Ma rog, atat de paralel incat da in Asia de SE. Malaezia este o tara cu resurse semnificative de petrol, pe care insa a stiut de la bun inceput sa le exploateze. Compania lor nationala, Petronas (care a construit si turnurile gemene) figureaza pe locul 80 in Fortune Top 500 iar punctele de desfacere sunt omniprezente. Ideea este ca au bani publici si cumva nu se fura, ci se folosesc la infrastructura si servicii sociale. O fi religia, o fi caldura si umezeala, o fi mancarea .. habar n-am. Cert este ca au drumuri impecabile, autostrazi perfecte, semne in Bhasa si engleza peste tot, circuit de F1, lista poate continua.
Hostelul nostru de data aceasta este situat in Chinatown. Si ce placere :) Unii spun despre Kuala Lumpur ca ar fi capitala facaturilor, si nu cred ca se inseala. Daca pe marile artere cei cu dare de mana au toate marcile la dispozitie pentru care altii muncesc patru luni echivalentul unui mic portofel, in spatele arterelor, in plina lumina zilei si fara pic de jena:
Nenea asta prezinta si o lista cu ce putem gasi la taraba sa - Patek Philippe, Mont Blanc (a desenat foarte sic si steaua caracteristica..) etc
Am stat putin deoparte sa vad cum se reactioneaza la aparitia politiei - in alte locuri au o sfoara legata de 4 colturi ale paturii, se face sac si fuga pe alee. Eh, aici nu e asa graba. Vin si ei, se parfumeaza, vad care ceas le-ar face cu ochiul astazi si isi continua rondul. Sunt zeci de astfel de tarabe, sunt 3 strazi pline ochi, daca nu esti de-al lor nu scapi fara 'sir, nice watch? what you want, rolex? we have everything, look look!' Din clipa in clipa te asteptai sa-l vezi pe Louis Vuitton facand rondul asigurandu-se ca sunt toate stocurile in regula ;)
Saraca gaina, a murit degeaba. Macar daca stiau cum se gateste ca lumea.
Un pub cu denumire usor utopica. In fine, mergand pe strazile pline sunt fel si fel de prostituate in lumina zilei, asa numitele street hookers. Separat pentru cine are dare de mana, sunt servicii la care suni, iti alegi chinese/malay/indian/european si ti se livreaza in maxim o ora in camera de hotel pentru vreo 250 ringiti. Banuiesc ca asa ar fi si o garantie a faptului ca vorbesti cu o fata, pentru ca mergand pe strada am fost abordat de nenumarati 'ladyboys' :) Ii vezi de la departare, zici ca sunt fete. Te apropii, tot fete par. Pana cand deschid gura 'hey baby wanna have some fun?' cu o voce groasa de tractorist care a fumat 'snagov' jumatatea trista a vietii lui. Nu stii daca sa razi sau sa fugi, dar a fost interesant de vazut, ca am tot fost avertizat, haha.
Ok, aici am ras putin. 'Have you try me?' - iar mai jos - PORK BALLS :)) si choice of sausage hmm ok pork balls and sausage, I'll pass for now.
Noi am ajuns intr-o perioada interesanta, sfarsitul Ramadanului, asa numitul eid ul-fitr, o sarbatoare de 3 zile in care toata lumea mananca, se lafaie, nu prea munceste, etc. Desigur, unul din obiective in KL este o vizita la Skyway Bridge, in turnurile gemene. Dar aveam o gramada de zile, de ce sa mergem din primele zile? lasa asa, mai la urma.
Eh, povestea cu vizitarea turnurilor este urmatoarea: ca sa intri/urci, trebuie sa te trezesti la 6, pentru ca la 7 sa fii la coada printre primii, caci se dau numai vreo mie de bilete, gratis. Cum trezirea de obicei era pe la pranz datorita caldurii si rooftop bar-ului deschis noaptea, a fost destul de greu, insa intr-o zi, cu totii ne-am trezit la 6. Spalat pe dinti, fata, incaltat, plecat. La 7 fara un sfert eram la turnuri cautand casa de bilete. Ideea e ca turnurile sunt cladiri de birouri, turnul 1 apartine Petronas, iar turnul 2 e inchiriat la diverse SRL-uri cum ar fi IBM, Microsoft, Boeing, Hitachi, etc.
Am gasit coada, ne-am asezat frumusel, se face 7, nimic. Nimeni. Pe la 7 si 10 apare un display 'towers closed due to eid ul-fitr holiday'. Pentru 3 zile, cand se deschideau deja eram plecat. Ghinion! Aveam o camasa la mine si pantaloni lungi, insa m-ar fi dat de gol sandalele daca o faceam pe businessman-ul. Asa ca nu am vizitat, dar promit data viitoare :)
Le cumperi crude infipte pe bat si ti le prajesti la masa, care este prevazuta cu ulei incins la discretie :) mai nasol daca prinzi o masa care se clatina cred.
Orasul are o retea de trenuri super bine pusa la punct. Cele urbane sunt sincronizate la aprox. 3-4 minute, iar o calatorie costa intre 0.8 si 7 ringiti, in functie de nr. de statii. Trenurile sunt complet automate, nu au conductor :)
De partea cealalta a usii cu cateva secunde inainte de poza eram eu, trezit de la 6, alergat, dezamagit de turnuri, neatins de cafea, zombie. Dupa indelungi cautari am zarit aceasta cafenea, am intrat si am comandat un espresso dublu. Jur ca nu am vazut usa la iesire :)) a fost exact ca la camera ascunsa si am starnit ceva rasete. Mi-am colorat camasa, dar s-au mobilizat si mi-au facut alta cafea, gratis.
Am asteptat o zi mai insorita si am platit 20 ringiti parca pentru o urcare, 335m, 421 cu antena.
Inauntru un mare frig, si spre deosebire de alte turnuri asemanatoare, nu au acces exterior. Nu poti vedea decat prin geam :(
Inauntru un mare frig, si spre deosebire de alte turnuri asemanatoare, nu au acces exterior. Nu poti vedea decat prin geam :(
In rest, ca si fast food, tot de prostii se tin ... KFC Shrimp?! That's just wrong. Era vreo 23:00 si am intrat sa inspectez, poate gasesc crispy strips. Comand 'one snack box with crispy strips please' 'ok sir, here or take-out?' 'here please - vazand ca au sosuri pe mese' 'sorry sir, we close now, only take-away' 'haha ok then why did you ask? take-away'.
La McDonald's in schimb, numai de bine si chestii care ar fi interesante si la noi - triple cheeseburger, Mega Mac si Mc Cafe, un fel de local in local. Unele restaurante au si Mc Cafe, unde se servesc doar produse din cafea, kind of like Starbucks.
La McDonald's in schimb, numai de bine si chestii care ar fi interesante si la noi - triple cheeseburger, Mega Mac si Mc Cafe, un fel de local in local. Unele restaurante au si Mc Cafe, unde se servesc doar produse din cafea, kind of like Starbucks.
In drum spre Batu Caves, in autobuz. Daca ne roaga sa nu scuipam atunci ok, nu scuipam. Desi daca nu era semnul, recunosc, imi marcam teritoriul cu saliva de 2-3 ori.
Intrarea catre Batu Caves, pazita de Murugan. Cea mai inalta statuie a unei zeitati hinduse din Malaezia, placata cu aur. Normal, nici scarile alea nu te imbie tocmai la voie buna ...
Uf! Chiar te invidiez! Stau aici si caut variante asiatice pentru vacanta de primavara :) si nu ma pot inca decide din cauza de cost avion...Oricum, desi mi-ar placea, nu am luat in calcul asemenea destinatie fiindca nu stiu cum i-ar fi unei femei singure, nu tocmai tinere?! Criza nu ne lasa sa mergem in doi.
Felicitari pentru postare si comentariile haioase la fotografii!
multumesc, multumesc :) eu am ajuns cu trenul in mare parte:P KL e baza AirAsia, deci e oarecum inevitabil, intr-un mod placut. Calatorie placuta!
@ Travelling Hawk - uite-te la zboruri din Istanbul - Gulf Air, Emirates, Etihad, Malaysian. Pot aparea preturi bune mai ales spre KL... care nu e chiar atat de indecenta pe cat a lasat Tudor sa lase impresia... e totusi capitala unei tari musulmane :) Allah te va bate, necredinciosule !!!!
Multumesc pentru urare, Tudor si pentru sfat, Imperator!
Foarte faine pozele. Mi-a placut ca ai pozat si lucruri normale de pe strada si oameni. Nu numai turnurile. Astept post-ul despre insula poate imi dai idei.
@imperator :)))) n-am vrut sa para asa; fiecare are ceva de vanzare, peste tot se practica diverse meserii, dar in Malaezia chiar n-am simtit super safe 100% din timpul petrecut acolo, chiar si la 2-3 noaptea pe strazi. Ideea e ca tot timpul eram cu cineva de la hostel, vrand-nevrand. Chiar daca pleci singur, daca stai la hostel nu esti singur niciodata. In orice tara araba ma simt superb; asta cu frica e o prejudecata inspirata probabil de tonul inchis al pielii, dar trece la prima vizita de gen. Musulmanii sunt super sociabili, impun un respect de sine cand vorbesc si daca stii cum sa ii abordezi, sunt si corecti.
@paul multumesc, se coace si insula :)
@Traveling Hawk
In Franta sau Italia ai avea curajul sa te duci singura?
Malaezia e mai sigura decat Franta sau Italia.
Uau...am citit pe nerasuflate! Cred ca a fost o experienta de neuitat!
Thanks, varu' de incurajare fiindca cred ca "o sa o comit".
Felicitari pentru efortul tau si pentru imaginile normale, comune ale strazilor si oamenilor, asa cum este de fapt Malaezia, si nu asa cum ne este prezentata in "Malaysia, Truly Asia". Din pacate, eu am vazut doar coasta vestica pentru ca am ajuns acolo in noiembrie, in plin sezon ploios.
@Traveling Hawk
In 2008 am calatorit singura in Malaezia si Singapore, am stat o luna de zile si nu mi s-a intamplat nimic rau. Dar, atunci cand esti abordata de localnici, trebuie sa te feresti de ei si sa ii ignori, sa il iei pe NU in brate, sigur esti o "banca" pe picioare pentru ei si vor sa stoarca niste bani de la tine cu orice chip. Un singur incident am avut in insula Penang, in Georgetown, cand, iesind din hotel sa ma familiarizez cu locurile, am fost abordata de un chinez care vroia "friendship" cu mine. S-a tinut scai de mine, apoi m-a "pasat" unui prieten pe scuter, care m-a urmarit o vreme, noroc ca un turist englez a vazut scena, m-a avertizat si apoi m-a insotit pana la usa hotelului. In seara aia nu am mai iesit. Asa am scapat si a doua zi am plecat spre Tanjung Bungah. Salvatorul mi-a spus sa nu mai merg cu technica la vedere - camera video si aparatul de fotografiat, chinezii vroiau sa mi le fure.
Acum, abia astept sa ma intorc in Malaezia.
Hehe, mi-am adus aminte de o frantuzoaica vecina de dormitor la hostel care intr-o seara plangea de mama focului, dar si-a facut-o cu mana ei. Nu stiu cum a apucat-o melancolia interculturala vorbind cu o fetita localnica si a dat curs invitatiei de a merge la ea acasa, cica ii placea lb. franceza la scoala, etc. Ajunsa acolo, oamenii ospitalieri, vezi-doamne capul familiei lucra pe vas de croaziera crupier - si hai sa jucam blackjack.
Mai in gluma, mai in serios, pste vreo ora n-o mai lasau sa plece pana nu platea nu-stiu-cate mii de euro, ca a pierdut la blackjack. Tipa s-a speriat si a zis ca n-are, in fine - a mers cu indivizii pana la un bancomat si le-a scos 500 eur ca s-o lase in pace; a doua zi cu politie & stuff, n-a rezolvat nimic si a ramas parlita.
Eu zic ca a cautat-o cu lumanarea plus era absolut cretina; daca n-o cauti cu lumanarea si tii capul jos mi se pare imposibil sa ai parte de patanii de genul asta :) in fine, bon voyage :D
Excelente poze.
Did u tried those balls????
Nu ai avut niciodata probleme....stomacale de la papa de pe strada? :))
Terrific work! This is the type of information that should be
shared across the internet. Shame on the search engines for now not positioning this submit higher!
Come on over and seek advice from my site . Thanks =)
Feel free to visit my web site: longchamp milano
You made some really good points there. I looked on the web for more info about the issue and found most individuals will go along with your views on this web site.
Have a look at my weblog; borse longchamp